Pastravaria Albota
La Complexul Albota se obţin alimente naturale şi ecologice, printr-un lanţ natural în care fiecare verigă este producţie proprie. Toate aceste produse stau la baza mâncărurilor servite în restaurantul complexului, cât şi în punctul propriu de valorificare din Sibiu: Restaurant Hermania. Păstrăvii, carnea şi produsele din carne provin din păstrăvărie şi ferma proprie din localitatea Cârţişoara. Brânzeturile provin de la atelierul propriu de prelucrat lapte/brânză din localitatea Poieniţa. Pâinea servită în restaurant se obţine pe vatră în brutăria de la Păstrăvărie. Crestele Fagarasului ce se inalta deasupra Complexului Pastravaria Albota, vaile ce il marginesc dar si deschiderea catre platoul Oltului completeaza un peisaj de vis ce te incarca cu energie.Castelul de Lut
Castelul de lut „Valea Zânelor” este un proiect privat, parcă desprins din povești, despre care se știe că a început în luna martie a anului 2014. La începutul acestui vis se spune că a fost defapt „Casa naturală de poveste”. Edificiul a fost ridicat în totalitate din materiale naturale, iar fiecare încăpere sau apartament de aici beneficiază de intrare individuală, dar și de vraja priveliștilor către micul râu Porumbacu sau Munții Făgăraș. Finisarea a fost realizată cu tencuieli sută la sută naturale, iar fiecare încăpere are un aspect și o formă unică. Forma castelului și linia acestuia se întrepătrunde aproape perfect cu peisajul fermecător al naturii. Unda de dinamism din acest loc este oferită de forma unică a acoperișului care a fost construit în urma inspirației conferite de culmile munților. Toate acestea pentru a conserva într-un mod inedit specificul zonei, iar absolut toate materialele utilizate sunt non toxice. Proiectul acesta a fost posibil datorită unui cuplu care a preferat să renunțe la agitația din București pentru un colț de liniște din inima munților. Castelul de lut „Valea Zânelor” este amplasat în zona de tip turistic Porumbacu de Sus din județul Sibiu.Manastirea Cozia
Situata la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Ramnicu Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul “Sfanta Treime”, la inceput a fost cunoscut sub numele de “Manastirea Nucet”, abia mai tarziu primind numele de “Cozia”, dupa muntele din vecinatate. Biserica mare cu hramul “Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino. Catapeteasma originara din lemn, a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu. Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei intre anii 1850-1856; tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara. In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938. Manastirea are doua paraclise, unul cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (1583), iar celalat, "Duminica Tuturor Sfintilor" (1710).
